Nándor Zichy
| Nándor Zichy | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Zichy Nándor Lipót János György Gergely  |
| Născut | [4] Pressburg, Imperiul Austriac[5] |
| Decedat | (82 de ani) Adony, Regatul Ungariei, Austro-Ungaria |
| Părinți | György Zichy[*] |
| Frați și surori | Zichy János[*] |
| Căsătorit cu | Livia Gräfin Zichy-Vásonykeő[*] |
| Copii | Zichy Aladár[*] |
| Cetățenie |  Ungaria |
| Ocupație | politician |
| Locul desfășurării activității | Budapesta |
| Limbi vorbite | limba maghiară |
| Mare Trezorier | |
| În funcție – [1] | |
| Precedat de | Gyula Szapáry[*] |
| Succedat de | Nándor Zichy |
| a magyar főrendiház tagja | |
| În funcție – [2] | |
| Deputat în Adunarea Națională a Ungariei | |
| În funcție – | |
| Legislatură | 1872–1875-ös parlamenti ciklus[*] 1875–1878-as parlamenti ciklus[*] |
| Grup parlamentar | Konzervatív Párt[*] Jobboldali Ellenzék[*] |
| În funcție – [3] | |
| Circumscripția | rácalmási választókerület[*] |
| Legislatură | 1872–1875-ös parlamenti ciklus[*] |
| Grup parlamentar | Deák-párt[*] |
| În funcție – [3] | |
| Circumscripția | rácalmási választókerület[*] |
| Legislatură | 1865–1869-es parlamenti ciklus[*] |
| Grup parlamentar | Deák-párt[*] |
| Partid politic | Deák-párt[*] Konzervatív Párt[*] Jobboldali Ellenzék[*] |
Modifică date / text  | |
Contele Nándor Zichy (n. , Pressburg, Imperiul Austriac – d. , Adony, Regatul Ungariei, Austro-Ungaria) a fost un om politic și parlamentar maghiar. Este tatăl politicianului Aladár Zichy (1864-1937) și unchiul politicianului János Zichy (1868-1944).
Biografie
[modificare | modificare sursă]În 1848 a obținut doctoratul în filozofie la Universitatea din Budapesta, apoi a studiat dreptul la Viena și Bratislava. În anii 1850 s-a ocupat de administrarea moșiilor sale și a fost vicepreședinte al Asociației Economice Naționale Maghiare, dar s-a ținut departe de politică în ciuda cererilor repetate pe care i le-a făcut guvernul absolutist. În anii 1850, în calitate de președinte al societății Nádorcsatorna Társulat și al Asociației Economice a comitatului Fejér, a participat la realizarea unui sistem de drenare a apelor și de canalizare în Transdanubia. În 1861 a devenit vicecomite al comitatului Fejér și vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor al Ungariei condus provizoriu de ministrul imperial de interne Anton von Schmerling. Pe 7 februarie 1863 a publicat în ziarul A Hon articolul Chestiuni fundamentale.[6] Pentru acest motiv, a fost arestat, i s-a retras rangul de nobil și funcția de șambelan și, împreună cu redactorul ziarului Mór Jókai, a condamnat la șase luni de închisoare, dar eliberat după numai o lună.[6]
El a revenit curând în viața politică și s-a implicat activ în negocierile pentru obținerea compromisului austro-ungar. Între anii 1865 și 1880 a fost deputat ales în circumscripțiile Rácalmás, Bácsalmás și apoi Székesfehérvár. În prima Adunare Națională de după compromis a reprezentat Partidul Deák, iar în 1875 a devenit reprezentant al alegătorilor din Székesfehérvár. După fuziune a fost unul dintre conducătorii partidului conservator condus de baronul Pál Sennyey, iar în 1884 a organizat opoziția parlamentară care s-a opus legii privind căsătoria între evrei și creștini. A participat la luptele politice bisericești și la eforturile de revizuire a legilor deja promulgate ca unul dintre liderii Partidului Poporului Catolic înființat în 1895.
În 1869 a fondat Banca Comercială din Székesfehérvár, iar în 1872 Banca de Economii din comitatul Fejér. În 1880 a devenit membru al Camerei Magnaților. Începând din 1889 a fost președinte al Societății Sf. Ștefan și fondator al ziarului Alkotmány (Constituția). În 1889 a devenit consilier regal secret, iar în 1906 i s-a acordat rangul de Mare Trezorier. În 1892 a fost decorat cu Ordinul Lâna de Aur în grad de cavaler.
Memorie
[modificare | modificare sursă]- O statuie (realizată de Antal Orbán) a fost amplasată în 1930 în piața Lőrinc pap din sectorul VIII al Budapestei, lângă biserica iezuită.
Lucrări publicate
[modificare | modificare sursă]- A közigazgatási bizottság (Budapesta, 1876)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Dániel Ballabás[*], József Pap[*], Judit Pál[*] (), Képviselők és főrendek a dualizmus kori Magyarországon (PDF), Líceum Kiadó[*], p. 34, accesat în
- ^ Dániel Ballabás[*], József Pap[*], Judit Pál[*] (), Képviselők és főrendek a dualizmus kori Magyarországon (PDF), Líceum Kiadó[*], p. 44, accesat în
- ^ a b Dániel Ballabás[*], József Pap[*], Judit Pál[*] (), Képviselők és főrendek a dualizmus kori Magyarországon (PDF), Líceum Kiadó[*], p. 173, accesat în
- ^ Nándor Zichy, Autoritatea BnF
- ^ Zichy-Vásonykeő, Ferdinand Graf (Staatsmann) (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Albert Tezla, Hungarian authors : a bibliographical handbook, Cambridge, Mass., 1970, Appendix B, p. 714.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- A Pallas nagy lexikona
- Magyar életrajzi lexikon II. (L–Z). Főszerk. Kenyeres Ágnes. Budapest: Akadémiai. 1969. 1075. o.
- Gróf Zichy Nándor szócikke. Arhivat în , la Wayback Machine. Kereszténydemokrácia Tudásbázis, Barankovics István Alapítvány Arhivat în , la Wayback Machine.
- Új magyar életrajzi lexikon VI. (Sz–Zs). Főszerk. Markó László. Budapest: Helikon. 2007. 1454–1455. o. ISBN 9635474148
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- A Szent István Társulat díszközgyűlése…gr. Z. N…. 80. születésnapja alkalmából (Budapesta, 1909);
- Bonitz Ferenc: Gr. Z. N. Élet és jellemrajz (Budapesta, 1912);
- Domonkos István: Z. N. gr. élete (Budapesta, 1912);
- Emlékkönyv Z. N. gr. születésének 100. évfordulójára, 1829 – 1929 (Budapesta, 1929);
- Pethő Sándor: Z. N. (Korunk Szava, 1935.)
